*** Să fii om cu tine și aproapele tău, oricât de departe ar fi!
Costel Zăgan, Inventeme
Ca orice utopie
citadela binelui absolut are toate porțile ferecate
pe câmpul de luptă din jur
te (z)bați cu tine însuți pe viață sau pe moarte
nu mai contează umbra apoapelui sau discreția îngerului de pază
sunt tolerate în cușca fiecărui individ
castrată omenirea a tras jugul evoluției pe dreapta
cu tot riscul amenzii pentru bruiajul muzicii sferelor de influență
peste tot și toate se înalță zidurile triumfale ale tăcerii
pe orice tarabă se găsește în exces viitor la preț redus
grăbiți-vă să lichidați
condiția umană e pe ducă
COSTEL ZĂGAN, EREZII SECOND HAND, EDITURA AXA, BOTOȘANI, 2014
Cartea-i lumina ochilor
litere de aur cad din cer
mâinile se roagă mângâind
gura-i plină de stele iar
lumea-i o carte pentru toți
COSTEL ZĂGAN, ODE GINGAȘE
Primăvara dă frumusețea mai tare
primăvara îmbracă lumina în verde
tractoarele ară și câmpul mă doare
Dumnezeu tace și nimeni nu-l crede
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE