Primăvara dă frumusețea mai tare
primăvara îmbracă lumina în verde
tractoarele ară și câmpul mă doare
Dumnezeu tace și nimeni nu-l crede
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Primăvara dă frumusețea mai tare
primăvara îmbracă lumina în verde
tractoarele ară și câmpul mă doare
Dumnezeu tace și nimeni nu-l crede
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Broasca nu e broască
șobolanul nu-i șoricel
unul zice troaca-i troacă
omul ăsta nu-i Marcel
Costel Zăgan
Notă: Marcel e Proust.
Aprinde rugul regretului frate
aprinde rugul iubirii deodată
îngenunchează și tu libertate
totul cântă moartea-i minunată
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Vremea păcălește natura
natura păcălește omul
timpul ne dă de-a dura
să n-amețească atomul
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE