MEMENTO

Intru în biserică

sau într-un rai părăsit

liniștea îmi îngheață picioarele

parcă aș duce un clopot în brațe

parcă n-am fost noi

ci

două drumuri rănite de soarele verii

abia azi simțim greutatea aripilor

ești mai vie ieri

ca-ntotdeauna

dragoste

Costel Zăgan, ANGOASELE MELE (2)